Reality and dreams...

Te trezeam cu petala unui trandafir alb...Erai atat de somnoroasa si de ciufulita,incat imi era mila sa te trezesc...Dar vroiam sa te fac fericita...Micul ala dejun surpriza l-ai mancat rapid,pentru ca tu esti tare inteligenta...Ti-ai dat seama ca e ceva ciudat cu mine..Ti-am zis ca azi trebuie sa faci tot ce spun eu,pentru ca nu o sa regreti...
Spre surprinderea mea,ai zis "Da.O sa fac ce spui tu,dar doar azi!" si mi-ai zambit frumos.Daca stiai tu de la inceput ce te va astepta,ma sarutai,pana cand iti sangerau buzele.
Am scos din sifonier o rochita alba,destul de lunga,care ti-a placut din primul moment...si ti-am zis ca e a ta si ca trebuie sa te imbraci...eu mi-am luat pantalonii si camasa alba si te-am asteptat sa mergem la masina..
Cand ai venit,erai extraordinar de frumoasa...erai naturala...erai tu..erai cea,de care m-am indragostit!



Era racoare,desi eram in iulie.Ma gandeam ca Dumnezeu mi-a fost cel mai bun complice,pentru ca totul era perfect.Cand am ajuns in Bucegi,i-am spus ei ca trebuie sa urcam cu telecabina,dar ca inainte as vrea sa culegem cateva florice..In scurt timp,iubita mea avea un buchet superb din flori de camp.

In timp ce telecabina se apropia de varful muntelui,ea a reusit sa ii zareasca pe 2 dintre prietenii nostri si pe cel care avea sa ne uneasca dragostea pentru totdeauna,preotul...Am citit in privirea ei o fericire imensa.A inceput sa ma sarute si sa planga de fericire.O iubeam tot mai mult.Cabina se apropia usor de sol....




[TARZZZZZZZ...alarma de la telefon..un vis frumos]